Există o țară în care viița de vie crește aproape pe fiecare deal, iar o sticlă de vin pe masa familiei este la fel de firească precum pâinea, iar această țară se află la doar două ore de mers cu mașina de oriunde ați citi acest articol. Moldova trăiește de mult timp prin vin, dar partea cea mai interesantă a poveștii nu este faptul că podgoriile există aici de mii de ani, ci felul în care au supraviețuit imperiilor, interdicțiilor și embargourilor.
Cum a ajuns o țară mică, aflată între Prut și Nistru, una dintre cele mai viticole de pe planetă și cine îi rescrie astăzi biografia vinicolă? Răspunsul îl veți găsi mai jos, împreună cu povestea unei crame care a făcut, din nou și din nou, ceea ce nimeni în Moldova nu mai făcuse înaintea ei.
De ce viticultura din Moldova este mai mult decât o industrie
Potrivit Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), în Moldova sunt cultivate aproximativ 110 de mii de hectare de vii, iar după densitatea viței de vie pe cap de locuitor țara se numără printre liderii mondiali. Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) arată că vinul reprezintă circa 3% din PIB și aproape 8% din totalul exporturilor țării.
În spatele acestor cifre se ascunde ceva mai mult decât economia. Vinul este legat aici de familie, de sărbători, de ospitalitate, și aproape fiecare locuitor al satului are o rudă care ține câteva rânduri de viță în curte și propriul butoi în pivniță.
Rădăcinile coboară cinci mii de ani în adâncul istoriei
Istoricii și chiar sectorul vinicol al țării vorbesc despre o viticultură veche de peste cinci mii de ani pe acest pământ. Coloniștii greci, romanii, domnitorii moldoveni din Evul Mediu și, mai târziu, moșierii basarabeni și-au adăugat fiecare stratul în aceeași poveste, iar fiecare a lăsat în urmă nu doar vii, ci și modalități de a le îngriji.
De aceea este greu să numim viticultura moldovenească o industrie „tânără”, care a descoperit brusc moda. Este mai degrabă un copac vechi, pe care astăzi cresc ramuri noi.
Orașele subterane ale vinului și tradiția păstrării vinului în piatră
Dacă vreți să înțelegeți cultura vinului din Moldova printr-o singură vizită, mergeți în galeriile de calcar de la Cricova și Mileștii Mici. Mileștii Mici sunt înscriși în Cartea Recordurilor Guinness drept cea mai mare colecție de vinuri din lume, iar Cricova a devenit de multă vreme cartea de vizită a țării pentru oaspeții străini.
Calcarul din care a fost construit Chișinăul a lăsat, după extragere, kilometri de străzi subterane cu temperatură și umiditate constante, iar aceste condiții s-au dovedit aproape ideale pentru maturarea vinului. Natura și munca pietrarilor au lucrat aici ca o singură tehnologie, pe care niciun sistem de control al climei nu ar putea să o reproducă mai exact.
- Temperatura constantă din galerii protejează vinul de variațiile care îi distrug gustul.
- Umiditatea ajută butoaiele și dopurile să-și păstreze mai mult timp proprietățile.
- Colecțiile de vinuri se păstrează decenii întregi și devin parte din memoria familiei și a statului.
Soiurile autohtone: ceea ce nu există nicăieri altundeva
Viticultorii moldoveni spun tot mai des că viitorul țării nu stă într-un nou Cabernet sau Chardonnay, ci în soiurile care s-au născut aici. Este vorba despre Fetească Neagră, Fetească Albă, Fetească Regală și, bineînțeles, Rara Neagră, cunoscută în România sub numele de Băbească neagră.
Rara Neagră dă un vin cu aciditate vie, fructe roșii și profunzime picantă, iar prin caracter el este departe de roșurile grele, „ciocolatoase”, pe care le fac adesea din soiuri internaționale. Acest stil este greu de confundat cu altceva, iar într-o lume în care gusturile producătorilor și ale consumatorilor se uniformizează tot mai mult, acesta devine un adevărat avantaj competitiv.
Ce spune noua strategie a sectorului
La sfârșitul lunii mai 2026, Ministerul Agriculturii a aprobat un plan de dezvoltare a sectorului pentru anii 2026-2030, în valoare de aproximativ 125 de milioane de euro, după cum a relatat publicația Vinetur. Planul prevede defrișarea a 15 mii de hectare de vii cu productivitate scăzută sau abandonate, plantarea a 5 mii de hectare noi și modernizarea sistemelor de conducere a viței de vie pe 7,5 mii de hectare.
Motive pentru o asemenea reformă există din belșug: aproape jumătate dintre viile moldovenești au peste 25 de ani, iar circa 85% din vin pleacă în continuare la export, o parte considerabilă din acest volum fiind expediată în vrac. Țara vrea să vândă nu litri, ci sticle, și nu sticle anonime, ci unele pe care scrie „făcut în Moldova”.
Embargoul care a obligat țara să se schimbe
În 2006, piața rusă, unde se ducea în mod tradițional partea leului din vinurile moldovenești, s-a închis practic peste noapte. Pentru sector a fost o lovitură atât de puternică, încât mulți vorbeau atunci serios despre sfârșitul viticulturii moldovenești, iar unele gospodării chiar nu au supraviețuit acelei perioade.
Dar tocmai după acest șoc puternic a început adevărata întoarcere spre calitate, spre piețele europene, spre tehnologii noi și spre sticlă în locul cisternei. Vechea vorbă că nu e rău fără bine s-a potrivit rareori atât de exact unui sector economic.
Ce se întâmplă cu sectorul astăzi
Viața nu a devenit mai ușoară: potrivit ONVV, datele prezentate la Conferința Națională a Vinificației arată că în primele șapte luni ale anului 2026 țara a exportat vin în valoare de 116,2 milioane de dolari, adică cu aproximativ 16% mai puțin decât cu un an înainte. Directorul oficiului, Ștefan Iamandi, a numit drept cauză căldura puternică și seceta hidrologică, cea mai gravă din ultimii treizeci de ani.
În schimb, geografia livrărilor continuă să crească: astăzi vinul moldovenesc se vinde în peste 70 de țări, circa 60% din export revine Europei, iar brandul național poartă sloganul Wine of Moldova. Unexpectedly Great.
Carlevana Winery: crama obișnuită să fie prima
Dacă ne uităm pe harta Moldovei după un exemplu de împletire a respectului pentru tradiție cu disponibilitatea de a risca, Carlevana Winery se potrivește mai bine decât majoritatea. Crama se află în satul Merenii Noi din raionul Anenii Noi, la aproximativ 25 de kilometri de Chișinău, iar istoria ei a început încă din 1959, când pe acest loc a apărut o întreprindere de stat.
După privatizarea din 1996, întreprinderea a devenit societate pe acțiuni, a primit o linie modernă de îmbuteliere și a început să producă vin sub marcă proprie. Astăzi crama deține peste 151 de hectare de vii, unde predomină Riesling, Sauvignon și Rara Neagră, iar din 2021 pe teritoriu funcționează restaurantul Veranda Carlevana, unde tururile vinicole se completează cu gastronomie.
Mai întâi vinul, apoi gloria: realizările de care se mândrește Carlevana
Principalul lucru care distinge această cramă nu este dimensiunea, ci obiceiul de a merge acolo unde nimeni nu mai fusese înaintea ei. Iată ce numește crama primii ei pași în istoria viticulturii moldovenești:
- Prima din Moldova inclusă în catalogul „1000 cele mai bune vinuri din lume”, editat de Societatea Enologilor Francezi în 2002.
- Prima producție industrială de vin monosoi din soiul autohton Rara Neagră, care a arătat că strugurii locali pot avea o voce proprie.
- Primul Ice Wine din Moldova: vinul Brumăriu, lansat în 2003 din struguri culeși după îngheț.
- Primul vin din struguri afectați de putregaiul nobil Botrytis cinerea: Ambrosia Riesling, apărut în 2004.
- Primul porto după tehnologia clasică, cunoscut din gama Port Mereni.
- Primul orange wine din Moldova, adică un vin alb macerat pe cojile strugurilor.
- Singurul producător de vinuri cușer din Moldova.
Merită să ne oprim asupra a două puncte din această listă, pentru că ele arată cel mai bine caracterul cramei. Ice Wine se face din boabe care au înghețat chiar pe viță și se culeg în cel mai friguros anotimp, când majoritatea oamenilor preferă să stea acasă. Aici e ușor să greșești și și mai ușor să pierzi recolta, și cu atât mai valoros este faptul că în 2003 crama s-a hotărât să încerce.
Putregaiul nobil funcționează asemănător: mucegaiul Botrytis cinerea, pe care de obicei îl socotim o nenorocire, concentrează în anumite condiții zahărul și aroma în boabă și dă vinuri de desert prin care sunt vestite Tokaj și Sauternes. Obținerea unui asemenea rezultat în Moldova, în 2004, a însemnat să dovedești că terroir-ul local este capabil de clase care înainte erau asociate doar cu alte țări.
Rara Neagră ca misiune personală
O atenție aparte merită munca cu Rara Neagră. Crama se numără printre gospodăriile cu cele mai mari suprafețe plantate cu acest soi, iar gama Raritet este construită în jurul unui vin roșu sec din struguri crescuți pe dealurile însorite din centrul Moldovei. Vinul din acest soi este gustat chiar și în Suedia, unde se vinde în magazinele de stat Systembolaget, iar acesta este un bun exemplu al felului în care un soi local ajunge la un cumpărător îndepărtat.
Cum se ajută reciproc tradițiile și experimentele
Mulți cred că tradiția și inovația stau de părți opuse ale baricadei, dar experiența moldovenească arată contrariul. Tocmai cunoașterea profundă a pământului său îi permite viticultorului să înțeleagă care experiment are șanse de reușită și care va fi o idee frumoasă, dar lipsită de sens.
La Carlevana lucrul acesta se vede la fiecare pas: portoul se maturează în butoaie de stejar, Ice Wine se face după tehnologia clasică, iar vinurile cușer cer respectarea strictă a regulilor religioase, și toate acestea nu anulează, ci subliniază baza meșteșugărească a producției. Pe scurt, tradiția funcționează aici ca o fundație, iar experimentul ca un etaj construit pe ea.
Întrebări și răspunsuri despre viticultura din Moldova
Care soiuri de struguri moldovenești sunt considerate autohtone?
Aici se includ Fetească Neagră, Fetească Albă, Fetească Regală și Rara Neagră. Tocmai ele devin tot mai des baza vinurilor pe care sectorul vrea să le arate lumii drept carte de vizită.
Când se sărbătorește Ziua Națională a Vinului?
În 2026 sărbătoarea a împlinit 25 de ani și a avut loc la Chișinău pe 3-4 octombrie, sub sloganul United by Wine. Este unul dintre cele mai mari evenimente culturale în aer liber din țară, care atrage mii de oaspeți.
Pot turiștii să viziteze Carlevana Winery?
Da, crama primește oaspeți cu excursii și degustări, iar pe teritoriul ei funcționează restaurantul Veranda Carlevana. Programul și prețurile este mai bine să fie verificate din timp pe site-ul oficial, pentru că condițiile se schimbă.
Prin ce diferă orange wine de vinul alb obișnuit?
Vinul portocaliu se face din struguri albi, dar fermentează împreună cu cojile, ca cel roșu, de aceea capătă o culoare chihlimbarie, o ușoară astringență și o aromă mai pronunțată.
Gustați Moldova: de unde să începeți
Despre vin se poate citi la nesfârșit, dar înțelegerea adevărată vine abia după prima înghițitură, iar dacă până acum cunoșteați vinul moldovenesc doar din stereotipuri, e momentul să le verificați. Alegeți o sticlă de Rara Neagră, comandați un pahar de Ice Wine la desert sau porniți într-o excursie la Merenii Noi, și veți vedea singuri cât de departe a ajuns țara de imaginea „vinului simplu de casă”.
Găsiți în weekendul următor timp pentru o degustare la Carlevana Winery: douăzeci și cinci de kilometri de Chișinău vă despart de locul unde tradițiile de cinci mii de ani se întâlnesc cu dorința de a fi primii.